Atractii turistice in judetul Calarasi

Monumentul istoric de la Cătălui - (comuna Căscioarele)

Cuprinde vestigii istorice din epoca bronzului, prima epocă a fierului (hallstatt), dar mai ales un ansamblu arhitectural, datat la 1560 - 1577, veche locuinţă feudală construită de Stan din Corbi şi soţia sa Caplea (descendentă din neamul voievodului Ţării Româneşti, Vlad Călugărul). Locuinţa feudală şi construcţiile vecine au fost transformate în chilii călugăreşti. Ansamblul arhitectural mai cuprinde o biserică în plan treflat în care s-au aflat 2 lespezi din calcar ce acopereau mormintele ctitorilor.

 

 


 Monumentul istoric Mânăstirea - (comuna Mânăstirea) 

Monument istoric de cult ortodox, situat pe vechiul oraş al Ţării Româneşti dispărut, Cornăţel. A fost ridicat la 1648 de către domnul Matei Basarab, aşa cum o dovedeşte textul pisaniei „domn Io Matei Basarab Voievo(d) şi de doamna sa Elina”; tot din text aflăm că hramul edificiului este mucenicul Nestor. Astăzi se păstrează doar biserica care a fost supusă în două rânduri restaurării, la 1900 şi 1937.

 

 

  

 


 Monumentul istoric „Mânăstirea Frunzăneşti”

Ctitorie a boierului Radu Dudescu, ridicată în 1732.

Complexul arhitectural se compune din biserică, zidurile mânăstirii, beciurile familiei Dudescu. Cunoscută în literatura de specialitate ca „Micul Văcăreşti”.


Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti - (comuna Şoldanu)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850. 

Monumentul istoric Negoieşti, comuna Şoldanu; edificiu de cult ortodox ridicat între 1648 – 1649 de domnul Matei Basarab, după cum indică pisania în limba slavonă a lăcaşului; aflat la începutul secolului al XX – lea într-un stadiu avansat de ruină, aşa cum consemna Nicolae Iorga. Ansamblul arhitectonic se compune din turnul-clopotniţă, biserica, casa domnească, chilii şi zidurile duble impunătoare ale mânăstirii.

Istoria mânăstirii Negoieşti are implicaţii profunde în istoria Tării Româneşti. În vremea lui Matei Basarab, Negoieştii au fost o adevărată reşedinţă de vară a Ţării Româneşti din care s-au emis 181de hrisoave ale domnitorului.

Monumentul se află astăzi în situaţia următoare: biserica este restaurată în proporţie de 80%; se impune însă restaurarea turnului - clopotniţă, a casei domneşti şi refacerea zidurilor exterioare ale mânăstirii.


Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti  (comuna Fundeni)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este reprezentat de biserica Sf. Mercurie, ridicată in timpul domniei lui Matei Basarab, ca urmare a victoriei obţinute asupra tătarilor de către  domnitor, în localitatea Nenişeni (azi Armăneşti), situată pe cursul apei Ialomiţa, în anul 1639, Mănăstirea a fost construită între anii 1639- 1649 şi prin strădania a doi dintre boierii credincioşi lui Matei Basarab. Moşia a aparţinut lui Filip, mare armaş, atestat în 1589 ca proprietar zestral. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale  si prin  picturile murale interioare.

  

 

 


 Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Coslogeni, cu Crucea de Leac 

Mănăstirea a fost înfiinţată în vecinătatea unei cruci din piatră numită "Crucea de leac", care, spun legendele, a crescut singură din pământ şi unde pe parcursul timpului au avut loc vindecări miraculoase, în special la marile pelerinaje care aveau loc aici de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii (prima zi de vineri de după Paşti). La baza crucii se găsea un izvor cu proprietăţi tămăduitoare, care acum este captat într-o fântână situată alături. Măsurătorile bioenergetice efectuate asupra crucii relevă un nivel energetic foarte ridicat, cu mult mai înalt decât acela al bioenergoterapeuţilor.

 

 


Monumentele de arhitectura :

Palatul Prefecturii - Municipiul Călăraşi

Monument de arhitectură laică. Construcţie în stil neoclasic, cu fundaţie de beton, ziduri de cărămidă presată, a fost ridicată în perioada iunie 1895- ianuarie 1898 de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, după planurile întocmite de inginerul oraşului Ion Socolescu


Primăria Municipiului Călăraşi - Municipiul Călăraşi

Monument de arhitectură laică. Construit în perioada 1886-1887, după planurile arhitectului Ion Socolescu, pe locul vechiului han al Epitropiei Spitalului Colţea, în centrul oraşului.


Sediul Arhivelor Naţionale - Municipiul Călăraşi

Monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul 1897. A aparţinut fostei cazărmi a pompierilor. 

Se poate dezvolta turismul itinerant cu valenţe culturale  care este favorizat de existenţa a numeroase localităţi cu obiective turistice şi se axează pe realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative. 


Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi - înfiinţat in anul 1951, este o oglinda a istoriei acestor locuri. Pe o întindere de 441 mp, el dispune de peste 43 mii piese de muzeu, începând din neolitic pana in epoca contemporana.

Prezintă în expoziţie o bogata colecţie de obiecte din Preistorie (Neolitic si eneolitic) - Cultura Bolintineanu, Boian si Gumelnita (mil. V-IV I.Hr.), arta preistorica – statuete antropomorfe si zoomorfe, altare si machete de sanctuare Morminte neolitice, epoca bronzului - Cultura Cernavoda (mil. III i.Hr.), Cultura Glina, Cultura Coslogeni (mil. II i. Hr.), Arheologie traco-getică, (sec. IX i. Hr. – sec. I), Arheologie romana şi bizantină, Arta romana, podoabe, arem, monede, unelte, ceramica, Durostorum (sec. II - IV) – Ostrov, Vicina – Pacuiul lui Soare (sec. X-XV), Etnografie şi artă populară - textile – stergare si port popular, Icoane, Ceramica, Pastorit, instrumente muzicale si obiceiuri, Mestesuguri ,Ocupatii – agricultura, viticultura, legumicultura, apicultura, pescuit, vanatoare, Ştiinţele naturii, Artă plastică contemporană - pictura, sculptura tapiserie , arta decorativa .

EXPOZITII PERMANENTE: „Arta si magie, viata si moarte in preistorie la Dunărea de Jos”, „Rituri si ritualuri la Dunărea de Jos. Lumea celor vii – Lumea celor morţi”, ”Civilizaţia Boian”, „O civilizaţie necunoscuta: Gumelnita”.

 


Muzeul de Arta al Municipiului Olteniţa are in expoziţie o bogata colecţie arheologica preistorica in care cultura Gumelniţa este prezentata foarte bine si o expoziţie speciala  cu piese unicat ale civilizaţiei Gumelniţa intitulată „ Arta , Magie si Religie in Preistorie”  Din neolitic  mai sunt prezentate civilizaţiile Dudeşti, Boiau si cultura Cernavoda I. Câteva exponate reprezentative ilustrează  evoluţia epocii bronzului in partea de vest a judeţului. Din cea de-a doua epoca a fierului sunt prezentate descoperirile din cetatea getica de la Căscioarele, sec. IV – III a. Chr. si din dava geto-dacica de la Radovanu.

Muzeul prezintă realizări ale artiştilor contemporani: Al. Severin, Gheorghe Stanescu, C. Baciu, Aflorii Elena, Cici Constantinescu.

 

 


 Situri arheologice

In domeniul patrimoniului arheologic, judeţul Călăraşi constituie una din cele mai importante zone ale Europei

Balta Coslogeni-pct. de lucru la Clinci, Roseţi, com. Dichiseni

Aşezare neolitică,cultura Bolintineanu , mil. V, îen.

Tumul epoca bronzului timpuriu, mil. III,îen.

Aşezare aparţinând mai multor perioade istorice (neolitic,  epoca bronzului şi daco-geţi).

• Aşezarea neolitică aparţine culturii Bolintineanu (mil. VI a.Chr) şi este una din cele mai importante aşezări preistorice din România.

• Epoca Bronzului este reprezentată de un mormânt tumular.

• Civilizaţia daco-getică este reprezentată prin mai multe aşezări deschise şi o necropolă de incineraţie


 Măriuţa- La Movilă

Sat Măriuţa , Com. Belciugatele 

Aşezare şi necropolă eneolitică cultura Gumelniţa , mil. IV,îen.

 


 

Sultana – Malul Roşu, Sat Sultana ,Com. Mănăstirea

Aşezare eneolitică cultura Gumelniţa , mil. IV,îen.

Aşezarea de la Sultana – Malu Roşu reprezintă una Dintre cele mai interesante staţiuni aparţinând Culturii Gumelniţa. Cercetarea acestui sit a început acum 80 de ani. De curând s-a făcut una dintre cele mai mari descoperiri din ultimii ani: o locuinţă incendiată de acum 6000 de ani care s-au găsit peste 150 de vase ceramice, 300 de unelte din piatră/silex şi obiecte de podoabă. 

 


 Căscioarele

Sat Căscioarele, com. Căscioarele Singura aşezare a culturii Gumelniţa din România cercetată în totalitate de cercetătorul Vladimir Dumitrescu. Complex de aşezări neo-eneolitică, mil. V-IV, îen


 Sat Gălăţui, comuna Aexandru Odobescu, punct Movila Berzei

Staţiunea arheologică aparţinând perioadei neolitice este situată la capătul podului spre Bogata, peste lacul Gălăţui, pe terasa înaltă a malului estic, în imediata apropiere a Movilei Berzei (pe unele hărţi Movila Verde sau Movila Coteţ), de care este despărţită printr-o vale. Peisajul unic include o faună şi floră caracteristice lacului Gălăţui, cunoscut pentru calităţile terapeutice şi puritatea apelor sale, denumit într-o perioadă mai veche sub denumirea de „lacul albastru”. În imediata apropiere a aşezării neolitice s-au descoperit materiale arheologice sarmatice (sec.II-IV)

Stratigrafia aşezării neolitice se prezintă astfel:

• nivel Bolintineanu (mil. VI-V a.Ch.)

• nivel Boian Giuleşti (mil. V a.Ch.) 

• nivel Boian Giuleşti (mil. IV a.Ch.) 

Cea mai importantă construcţie este reprezentată de sanctuarul cu dimensiuni apreciabile pentru această epocă. Edificiul avea ferestre rotunde şi pereţi din chirpici masiv cu urme de pictură alb şi roşu. Întreaga construcţie a fost ridicată pe o platformă de chirpici şi bârne. Sub platformă şi chiar încastrate în aceasta au fost descoperite fragmentele unui sanctuar miniatural. În interior au existat mai multe laviţe patrulatere, două vetre cu prag înalt, iar în centru un stâlp de formă pătrată.

În afara pieselor de mobilier a fost descoperită o cantitate importantă de vase ornamentate luxuriant şi două statuete antropomorfe fragmentare.


Păcuriul  lui  Soare

În partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, ce despică apele Dunării din dreptul comunei Ostrov până în faţa dealului Dervent, se găsesc ruinele unei cetăţi. Din suprafaţa iniţială, de aproximativ 5 ha, descriind probabil o formă rectangulară, se mai păstrează astăzi doar o parte, zona occidentală a cetăţii fiind acoperită de apele Dunării.

Porţiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de sud-est de un alt zid, a cărei lungime măsoară 240m, pe o înălţime de 5-6m, cu lăţimea cuprinsă între 4,20m şi 6m construit în sistemul ”blocaj”, sprijinit pe o subconstrucţie din lemn de stejar. Elementele fortifiante exterioare sunt reprezentate de poartă, instalaţia portuară şi turnuri. Poarta, amenajată pe latura de nord-est, este un turn de formă dreptunghiulară (14,70 x 10,50m), pavat cu dale mari de piatră, reprezentând de fapt o platformă-temelie, cu unul sau două etaje, cu două intrări(una, exterioară, de tip cataractă şi o a doua, interioară, amenajată în grosimea zidului de incintă, în această zonă păstrându-se pornirile unei bolţi din blocuri de piatră); accesul la etaj se făcea pe trepte de piatră construite în curtina de la vest de portă . 


Durostorum

Durostorum este una din cele mai cunoscute aşezări romane din Moesia Inferior de la începutul secolului al II –lea fiind si sediu de legiune. Intr-o zona aflata la circa 2,5 km in aval de castru,pe teritoriul României încă din veacul XX-lea a fost semnalata existenta unor mine.

Perimetru menţionat se întinde pe o suprafaţa cuprinsa intre şoseaua Bucureşti – Constanta in dreptul km.131,400 si km.132,100 si malul Fluviului Dunărea.

Din 1990 aşezarea a început sa fie cercetata si sistematic in cadrul acestui şantier colaborând alături de Muzeul Naţional de Istorie a României si specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie si Arheologie Constanta si Muzeul Dunării de Jos Calarasi.

Pe teritoriul judeţul Călăraşi se afla numeroase rezervaţii naturale. Datorita acestora se poate dezvolta turismul ştiinţific care se adresează în special specialiştilor care doresc să viziteze rezervaţiile naturale existente şi celor interesaţi de biotopul aferent Dunării.


 REZERVATIA NATURALA AVIFAUNISTICA IEZER-CALARASI

Suprafaţa: 3105 ha din care luciu de apa 530 ha, terenuri agricole 2425 ha, 150 ha pădure. 

Amplasare: Lunca Dunării, administrativ aparţine de Comuna Cuza Vodă si Municipiul Calarasi. 

Clima: temperat continental, primăveri scurte, veri foarte călduroase, toamne lungi si secetoase, ierni geroase. 

Cai de acces: drum naţional(DN 3A), drum judeţean si drum local. 

Forma de proprietate: stat si privata. 

Specii de avifauna strict protejate pe baza convenţiilor de la Berna (L13/1993) si Bonn(L13/1998) prezente in rezervaţie: 

•  pelicanul creţ– Pelicanus cristus 

•  pelicanul comun – Pelicanus onocrotalus 

•  cormoranul mic – Phalacrocorax pygmaeus 

•  gâsca cu gat roşu – Branta ruficollis 

•  corcodelul cu gat roşu – Codiceps griseigena 

•  barza alba – Ciconia ciconia 

•  barza neagra– Ciconia nigra 

•  gârliţa mica– Anser erythropus 

•  rata roşie – Aythya nyroca 

•  egreta mica– Egretta garzetta 

 REZERVATIA NATURALA OSTROVUL CIOCANESTI

Suprafaţa: 44.9 ha; lungimea: 300 m 

Amplasare: pe fluviul Dunărea km 395, altitudine medie 15 m . 

Face parte din Unitatea de Producţie I Dunarica, a Ocolului Silvic Calarasi. 

Clima: de tip continental, iarna cu temperaturi scăzute, vara călduroasa si secetoasa. 

Forma de proprietate: stat. Încadrata in regiunea biogeografica stepa, in ecoregiunea Lunca inundabila a Dunării. 

Habitate de apa dulce cu specii de vegetaţie si fauna protejate pe baza convenţiilor de la Bonn (L 13/1998), Berna (L 13/1993) si CITES (L 69/1994), si pe baza Directivelor Habitate (92/43/EEC) si Pasări (79/409/EEC). 


PĂDUREA CIORNULEASA   (Călăraşi»comuna Mitreni)

Rezervaţie naturală (forestieră şi cinegetică). înfiinţată în anul 1954, ocroteşte pădure de tip şleau de câmpie

Suprafaţa: 73.2 ha.

Amplasare: Câmpia Bărăganului, altitudine 45m 

Face parte din Unitatea de Producţie VIII Ciornuleasa, a Ocolului Silvic Mitreni, Direcţia Silvică Călăraşi. 

Clima: temperat continental, primăveri scurte, veri foarte călduroase, toamne lungi şi secetoase, ierni geroase. 

Căi de acces: drumul judeţean Mănăstirea – Şoldanu – Luica (8 km) 

Forma de proprietate: stat 

Arbori seculari, cu vârste de peste 130 de ani (stejar brumăriu, frasin, etc.).

 


 

REZERVAŢIA NATURALĂ  OSTROVUL HARALAMBIE

Suprafaţa: 44.9 ha; Lungimea: 500 m 

Amplasare: pe fluviul Dunărea km 400,  altitudine medie 16 0 . 

Face parte din Unitatea de Producţie I Dunarica,  a Ocolului Silvic Calarasi. 

Clima: de tip continental, iarna cu temperaturi  scăzute, vara călduroasa si secetoasa. 

Forma de proprietate: stat. 

Încadrata in regiunea biogeografica – stepa,  in ecoregiunea Lunca inundabila a Dunării. 

Habitate de apa dulce cu specii de vegetaţie si  fauna protejate pe baza convenţiilor de la Bonn (L 13/1998), Berna (L 13/1993) si CITES (L 69/1994), si pe baza Directivelor Habitate (92/43/EEC) si Pasări (79/409/EEC).


 

REZERVAŢIA NATURALĂ OSTROVUL ŞOIMUL 

Suprafaţa: 20.1 ha

Amplasare: pe fluviul Dunărea km 350 în dreptul localităţii Dichiseni, 

Altitudine medie16 m . 

Face parte din Unitatea de Producţie III Dervent, a Ocolului Silvic Călăraşi. 

Clima: de tip continental, iarna cu temperaturi scăzute, vara călduroasă şi secetoasă. 

Forma de proprietate: stat. 

Încadrată în regiunea biogeografică– stepă, în ecoregiunea Lunca inundabilă a Dunării. 

Habitate de apă dulce cu specii de vegetaţie şi faună protejate pe baza convenţiilor de la Bonn (L 13/1998), Berna (L 13/1993) şi CITES (L 69/1994), şi pe baza Directivelor Habitate (92/43/EEC) şi Păsări (79/409/EEC).

JSN Metro template designed by JoomlaShine.com

Acest site foloseste cookie, prin continuarea navigarii prin site, va dati acordul cu privire la modul de utilizare al lor.