Cascioarele - Oltenita - Manastirea

C1: Cascioarele - Oltenita - Manastirea

Galerie foto

Distanta 
48 km

Tip traseu
Sosea

Dificultate 
usoara

Timp estimat 
4 - 7 ore

Marcaj 

Dreapta

Puncte de interes

  Producatori artizanat 

  Producator local 

  Cazare 

  Info Point

  Muzeu

Cazare in zona

 

Descriere traseu

Traseul C1 ofera turistilor ocazia de a descoperi Dunarea din judetul Calarasi dintr-o noua perspectiva:  cea a mersului pe bicicleta. Acest traseu a fost special conceput in cadrul Programului Opertional de Pescuit  2007- 2013 in cadrul proiectului ” Promovarea patrimoniului natural in zona Dunarii Calarasene prin Eco-turism” acesta fiind cofinantat din Fondul European pentru Pescuit 2007-2013. 

Pentru a avea un acces mai simplu la acest traseu este recomandat sa aveti cazare in Orasul Oltenita acesta fiind aproximativ la mijlocul traseului care poate fi parcurs in 2 zile.

Oltenița este un municipiu din județul Călărași, Muntenia, România. Localitatea reprezintă al doilea centru urban ca mărime și importanță a județului Călărași (după reședința de județ) și este port la Dunăre.

Oltenița se află pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Argeș în fluviu și este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș. Este punctul terminus al șoselei naționale DN4, care o leagă de București la 65 Km. La Oltenița, din acest drum se ramifică șoselele naționale DN31, care duce spre est la Călărași și DN41 care duce spre vest la Giurgiu. De București orașul este legat și prin calea ferată București-Oltenița.

Denumirea localitatii dupa cum spune Ovidiu Densusianu etiologic deduce cuvântul Oltenița din bulgărescul ot devlnița - piatră de hotar. Otdevlnita a evoluat lent spre Oltenița, păstrându-se mult timp și această pronunția de Otdevlnita. Dar Tradiția din Oltenița păstrează proveniența numelui de la Oltean Niță (un înstărit hangiu din localitate) pe fosta stradă Cuza Vodă unde trageau cărătorii maglelor de sare și chirigii de cereale la hanul său cu mâncăruri și vinuri bune. Oltean Niță s-a născut în 1814 și a murit în 1884.

Cum vremurile au evoluat pe langa Oltean Nita au aparut si alte posibilitati de cazare in acest oras, de unde puteti alege in functie de preferinte.

- Motel ALEXANDER 2** - Capacitate totala: 16 locuri in 8 camere, Adresa: 22 Decembrie, nr. 3i-3h Situat la intrarea in Municipiul Oltenita, Motel Alexander va pune la dispozitie: 8 camere (16 locuri) fiecare cu baie proprie, parcare supravegheata video gratuia, aer conditionat in fiecare camera; internet wi-fi gratuit, bar, mecanica biciclete; spalare gratuita a bicicletei.

- SC MICAR COM SRL – Restaurant + servicii cazare localizat pe Bd. Republicii, nr.16, loc. Oltenita, jud. Calarasi Administrator: CARCIOG MIHAI  tel: 0723 340 681

- A.F. FUDULU VASILE MIRCEA – Servicii cazare Str. Argesului, nr. 38, loc Oltenita, jud. Calarasi tel 0740.986.115 Administrator: Fudulu Mircea

- Pensiunea  “AZARO” – pensiune Str. Tineretului, nr.10, loc. Oltenita, jud. Calarasi Tel: 0721/231 844 www.azarotravel.ro.  Pensiunea se află la 350 de metri de Parcul Olteniţa. Oaspeţii pot comanda mâncăruri româneşti la restaurantul propriu şi beneficiază de acces la o parcare privată gratuită. În întreaga proprietate este disponibil acces gratuit la internet Wi-Fi.

- Pensiunea DROPIA – Prelungirea stadionului, Olteniţa, judetul Calarasi, Pensiunea te invita sa te bucuri de natura, sa iei o pauza din activitatea si rutina de zi cu zi. Cu o capacitate de cazare de 60 locuri si diferite tipuri de camere, un restaurant 100 de locuri in interior si 175 de locuri la terasa.

- Faraon – Pizza & Caffe Pizza pe vatra la cuptor traditional cu lemne! Program: Luni-Duminica 08:00 -24:00

Localizare: B-dul Tineretului, Nr. 76

Cod postal 915400 Oltenita; Livrari la telefon: 0731113377

Deasemenea se poate manca si in centrul Localitatii Oltenita aceasta avand o diversitate de restaurante de la Fast Food / Pizza pana la cateva restaurante high class.

Ziua 1  Oltenita – Cascioarele.

Distanta de parcurs in aceasta zi este de 40 km fiind un traseu asfaltat in intregime cu dificultate usoara si un timp de parcurgere intre 2 – 4 ore. Traficul este foare rar, acest drum (DN 41) fiind de legatura intre doua orase de  marime medie Oltenita si Giurgiu.

Plecarea se face din centrul orasului Oltenita spre Giurgiu pe drumul national DN41.  

Dupa numai 7km intalnim comuna Chirnogi. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria.

Numele comunei provine cel mai probabil din limba turcă - kirnak, -gi - s.f.s. roaba, s.f.pl. roabe (sclave), ori bulgară - kirnoga/kirnozi - insemnand picior ori picioare murdare).

 Ca si obiective turistice avem opt monumente din comuna Chirnogi ce sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea–I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.

Din punct de vedere geologic aceasta zonă constituie una din cele mai vechi părţi ale Cîmpiei Române. Din punctul de vedere al reliefului, putem spune că este un relief de câmpie  şi de luncă – Lunca Dunării. 

Dupa inca aproximativ 10 km se  intra in comuna Cascioarele care reprezinta o zona distincta atat geomorfologic cat si microclimatic (adapost si expunere sudica), fapt ce a creat intotdeauna conditii foarte bune de locuit pentru comunitatile umane, de-a lungul preistoriei si istoriei.

Sase obiective din comuna Căscioarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: cel de la „Șuvița Hotarului”, aflat la 3 km est de sat, pe terasa înaltă și mijlocie a Dunării, cuprinde urmele unor așezări din secolele al II-lea–I î.e.n., al VI-lea–al VII-lea e.n. și al IX-lea al X-lea; situl de pe „Ostrovel” (în mijlocul lacului Cătălui) cuprinde o așezare din perioada Latène (secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.); situl din punctul „D-aia parte”, aflat la 500 m nord de fosta mănăstire Cătălui, pe malul estic al lacului, cuprinde o așezare fortificată din secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n.

Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele fostei mănăstiri Cătălui de pe malul estic al lacului (vis-à-vis de satul Căscioarele) datează din secolul al XVI-lea; conacul Dumitru Alimăneșteanu datează de la începutul secolului al XX-lea; și biserica „Sfântul Nicolae” este construită în anii 1938–1956.

Monumentul istoric de la Catalui cuprinde vestigii istorice din epoca bronzului, prima epocă a fierului (hallstatt), dar mai ales un ansamblu arhitectural, datat la 1560 - 1577, veche locuinţă feudală construită de Stan din Corbi şi soţia sa Caplea (descendentă din neamul voievodului Ţării Româneşti, Vlad Călugărul). Locuinţa feudală şi construcţiile vecine au fost transformate în chilii călugăreşti. Ansamblul arhitectural mai cuprinde o biserică în plan treflat în care s-au aflat 2 lespezi din calcar ce acopereau mormintele ctitorilor.

Dupa vizitarea Monumentelor istorice de pe traseu ne intoarcem pe acelasi drum catre Orasul Oltenita unde ca si atractii turistice avem:

Muzeul de Arta din Oltenita care  a fost deschis in anul 2001. Pana in prezent muzeul este unic in tara, deoarece este amenajat intr-un spatiu neconventional, si anume o constructie destinata special pentu redistribuirea apei potabile locuitorilor orasului.

Muzeul civilizatiei Gumelnita in cadrul caruia sunt expuse materiale ale culturii eneolitice Gumelnita (unelte de piatra si corn de cerb, ceramica, figurine, vase antropomorfe si zoomorfe, harpoane, topoare din piatra, plastica), tezaure din mileniul I d.Hr., tezaure de bijuterii de la Colibasi, Chirnogi.

Cladirea Hotelului Victoria - Cladire cu valoare de monument istoric construita in anul 1900.

Biserica Sfantul Nicolae - Construita in 1856, are valoare de monument istoric.

Moara Dunarea - Ansamblu industrial cu valoare de monument istoric. Edificiul a fost construit in 1913.

Ziua 2 Oltenita - Manastiea. 

Distanta de parcurs in aceasta zi este de 64 km fiind un traseu asfaltat in intregime cu dificultate usoara si un timp de parcurgere intre 4 – 6 ore. Traficul este foare lejer, acest drum (DN 31) fiind de legatura intre Oltenita si Resedinta de Judet Calarasi. Tarseul fiind urmatorul Oltenita – Ulmeni – Cetatea Veche – Spantov – Stancea – Chiselet – Manastirea si retur.

În comuna Mânăstirea se află două situri arheologice de interes național, ambele lângă satul Sultana: așezarea din perioada Latène aflată în punctul „Ghețărie” din estul satului, pe Valea lui Malciu; și o necropolă neolitică aparținând culturii Boian, aflată pe „Valea Orbului”, la gura unei văioage în apropierea satului Curătești. Tot de importanță națională este și biserica „Sfântul Dumitru și Sfântul Nestor” din satul Mânăstirea, de la intersecția dintre DN31 și DJ303, monument de arhitectură datând din perioada 1648–1660.

În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice, toate datând din perioada Latène — necropola de la „piscul Coconi” (lângă satul Coconi, pe malul Mostiștei); așezarea de la „Vadul Vacilor”, de pe terasa înaltă a lacului Mostiștea, tot lângă Coconi; și așezarea de „la Cărămidărie”, de la sud de iezerul Mostiștea, lângă satul Mânăstirea. Unul este monument de arhitectură, este vorba despre casa Tudor St. Ioan din Coconi, ridicată în 1938. Al cincilea este mormântul scriitorului Alexandru Sahia, originar din comună, mormânt aflat pe partea stângă a șoselei DJ303 spre Coconi, mormânt amenajat în 1938 și clasificat ca monument memorial sau funerar.

Din punct de vedere al vegetatiei teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situat la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare.  Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul, mărul și părul pădureț, etc. 

Fauna Călărașiului și împrejurimilor sale este variată, clasificându-se în 3 categorii:

 Fauna de stepă și pădure Speciile reprezentative sînt: rozătoarele, carnivorele, păsările indigene și migratoare si reptilele.

Fauna acvatică Studiile de specialitate amintesc existența în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de existența apelor, pe ale căror maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte apreciate pentru blana lor valoroasa. În ostroavele de pe malul Dunării și Borcii, în lacuri și bălți trăiesc si numeroase păsări.

Speciile de pești care populează apele lacurilor și a bălților, dintre care amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre.

Fauna de interes vânătoresc Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării.

În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte.

Costurile estimative pentu Pachetul Cicloturistic Cascioarele Oltenita Manastitea incluzand cazare, masa si transport (dus- intors din Bucuresti) este 540 lei pt un sejur de 3 zile  2 nopti pentru 2 persoane .

 

Harta traseu

Route 2,822,502 - powered by www.bikemap.net

Galerie foto

<a

JSN Metro template designed by JoomlaShine.com

Acest site foloseste cookie, prin continuarea navigarii prin site, va dati acordul cu privire la modul de utilizare al lor.